Ghețarii elvețieni trec prin cea mai mare rată de topire din istorie

Ghețarii elvețieni au cea mai mare rată de topire din istorie, iar fenomenul se produce în urma unor valuri consecutive de căldură. Este o experiență șocantă, susțin experții, potrivit CNN.

Ghețarii elvețieni au în prezent cea mai mare rată de topire de la începutul înregistrărilor, în urmă cu mai bine de un secol. Anul acesta au pierdut 6% din volumul lor, adică aproape dublu față de recordul precedent din 2003, a anunțat miercuri organismul de monitorizare GLAMOS.

• Cum va fi vremea până la Crăciun? Meteorologii au anunțat ce temperaturi vom avea
• Marii producători de mașini, nevoiți să plece de pe cea mai mare piață auto din lume

Topirea a fost atât de extremă în acest an, încât la suprafața au ajuns roci îngropate timp de milenii. De asemenea, au fost recuperate cadavre și resturile unui avion pierdut în Alpi cu zeci de ani în urmă. Alți ghețari mici au dispărut aproape complet.

„Cea mai surprinzătoare sau șocantă experiență a acestei veri”

„Știam, cu ajutorul scenariilor climatice, că se va ajunge la această situație, cel puțin undeva în viitor. Și realizând că viitorul este deja chiar aici, chiar acum, aceasta a fost poate cea mai surprinzătoare sau șocantă experiență a acestei veri”, a declarat, pentru Reuters, Matthias Huss, șeful Rețelei elvețiene de monitorizare a ghețarilor (GLAMOS).

Mai mult de jumătate din ghețarii din Alpi se află în Elveția, unde temperaturile cresc de aproximativ două ori mai repede decât media globală.

Ghețarii din Alpi vor pierde peste 80% din masa lor actuală până în 2100

Pierderile mari din acest an, care s-au ridicat la aproximativ trei kilometri cubi de gheață, au fost rezultatul unor căderi de zăpadă excepțional de scăzute în timpul iernii, combinate cu valuri succesive de căldură.

Dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua să crească, se așteaptă ca ghețarii din Alpi să piardă peste 80% din masa lor actuală până în 2100. Mulți dintre ei vor dispărea indiferent de măsurile de reducere a emisiilor care se iau acum, potrivit unui raport din 2019 al ONU.